Achizițiile publice din România și din celelalte state membre ar putea trece printr-o schimbare importantă, după ce Comisia Europeană a prezentat, în 9 septembrie, propunerea unui nou regulament privind contractele și concesiunile publice. Crina Fiorela Chilat, deputat PSD Maramureș, a prezentat principalele modificări, printre care un rol mult mai mare acordat calității, reducerea documentelor cerute firmelor și un acces mai simplu la licitațiile din alte state UE.
Important însă: noile reguli nu sunt încă în vigoare. Propunerea Comisiei urmează să fie negociată de Parlamentul European și Consiliul UE înainte de eventuala adoptare.
Minimum 30% din punctaj ar urma să fie acordat calității
Una dintre cele mai importante schimbări privește criteriul de atribuire.
Comisia propune ca cel mai bun raport preț-calitate să devină regula, iar criteriile de calitate să reprezinte cel puțin 30% din punctaj.
În cazul contractelor bazate în mare parte pe munca oamenilor, ponderea ar urma să urce la minimum 50%. Excepțiile ar trebui justificate de autoritatea contractantă.
„Calitatea contează mai mult”, a sintetizat Crina Chilat una dintre direcțiile reformei.
Mai puține documente pentru firme
O altă schimbare urmărește reducerea birocrației.
Propunerea prevede dezvoltarea unei piețe digitale europene a achizițiilor publice, prin conectarea platformelor electronice ale statelor membre. Principiul urmărit este ca informațiile deja verificate să nu fie cerute în mod repetat unei firme.
Comisia Europeană arată că noul sistem ar trebui să permită inclusiv verificarea automată a anumitor criterii și participarea firmelor la proceduri din întreaga Uniune prin platforme interconectate.
Firmele mici ar putea intra mai ușor în licitații
Deputata PSD Maramureș susține că reforma urmărește și facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii.
Cerințele privind capacitatea financiară și experiența ar urma să fie proporționale cu dimensiunea și natura contractului, astfel încât condițiile impuse să nu elimine nejustificat companiile mai mici.
Reforma vine, de altfel, pe fondul problemelor identificate la nivel european privind participarea redusă a IMM-urilor, concurența în scădere și numărul mare de proceduri cu un singur ofertant.
Achiziții publice mai favorabile producției europene
O altă direcție privește consolidarea criteriilor de preferință europeană, în limitele angajamentelor internaționale ale Uniunii.
Comisia urmărește ca achizițiile publice să poată fi utilizate mai mult pentru susținerea producției, rezilienței și locurilor de muncă din Europa. Propunerea oficială include tocmai introducerea unor criterii europene și transformarea achizițiilor publice într-un instrument mai strategic.
O piață uriașă la nivel european
Miza este una importantă. Potrivit Comisiei Europene, achizițiile publice reprezintă în prezent aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene, de la lucrări de infrastructură și transport până la școli, spitale, energie și servicii publice.
Crina Chilat consideră că aceste sume trebuie folosite astfel încât să genereze atât servicii și lucrări de calitate, cât și beneficii economice pentru Europa.
Dacă regulamentul va fi adoptat în forma propusă, acesta ar înlocui actualul cadru european bazat în principal pe directive și ar produce schimbări importante inclusiv în modul în care autoritățile publice din România organizează licitațiile.